vineri, 20 februarie 2015

Prezentarea localitatii

Suprafata: 3071 ha
Intravilan: 2792 ha
Extravilan: 279 ha
Populatie: 2292
Gospodarii: 1012
Nr. locuinte: 988
Nr. gradinite: 3
Nr. scoli: 2


Numele localitatilor aflate in administratie:
Gugeşti, Gîneşti, Boţeşti, Tălpigeni
Asezarea geografica:
Teritoriul comunei Boţeşti, aparţine sub raport geografic sectorului de sud-est a Podişului Central Moldovenesc şi anume părţii de nord-est a bazinului hidrografic Crasna-Lohan. Comuna Boteşti este una dintre cele 84 de comune ale judeţului şi are în administrare patru sate componente şi anume: Boţeşti - satul reşedinţă de comună - Găneşti, Gugeşti şi Tălpigeni, vecinătatea fiind dată la nord de comuna Micleşti şi comuna Dolheşti, judeţul Iaşi, la sud de comuna Tătărani, la est de comuna Buneşti-Avereşti iar la vest de comuna Soleşti.
Mărturiile arheologice atestă existenţa neîntreruptă a populaţiei autohtone dace pe aceste meleaguri, cu mult timp înaintea erei noastre, însă prima menţiune verosimilă despre vechimea satului Boteşti datează din anul 1443, aşa cum rezultă din Analele Academiei Române, aflate în Arhivele Statului din Iaşi. Atestarea documentara a vechimii satului Boteşti din secolul al XV- lea este întărită şi de faptul că Ieremia Moghila Vodă a domnit între anii 1595-1600, iar Ştefan Răzvan în anul 1595.
Denumirea satului Boţeşti se trage de la numele vechi al familiei Botu, intemeietorul satului Boţeşti, amintit şi într-un document din 6 iulie 1786 aflat în Arhivele Statului din Iaşi, existând în in jurul bisericii de azi un sat de răzeşi denumit Boţeştii de Sus, stăpâni pe propriile pământuri şi un sat de clăcaşi pe moşia boierului, denumit Boteştii de Jos, sate care s-au contopit ulterior sub denumirea actuala - Boţeşti.
Denumirea satului Gugeşti se trage de la un anume Ioan Gug, călugăr în acele timpuri şi care avea pământuri pe aceste locuri, mai precis pe Dealul Gugului, dar şi înaintea acestuia documentele vorbesc despre Patru Gug care ar fi fost împroprietărit de către Petre Voievod în anul 1470 şi Ion Gug menţionat în documente din anul 1531.
Despre satul Găneşti, aşezat în partea de est a vetrei Boţeştilor, se poate spune că este un sat de răzeşi atestat documentar de la data de 15.03.1493 când într-un uric al lui Ştefan cel Mare se aminteşte pe lângă "Salistea lui Bibart"( punctul Ghibart din zilele noastre) şi de satul Găneşti. Numele de Găneşti se trage de la Gane, Gănescu sau poate Gănea, dupa cum apreciază unii toponimişti specialişti în onomastică.
Satul Tălpigeni, un sat de asemenea de răzeşi, este amintit în acelasi uric al lui Ştefan cel Mare în secolul al XV-lea (1493) document prin care li se întăreşte "dreptul la ocina" asupra "Salistii lui Bibart", lui Toader şi Petru Tălpig, familie de boieri din timpul domniei voievodului Ştefan cel Mare. De-a lungul timpului au mai existat şi alte sate, dar prin natura prefacerilor social-economice, a abuzurilor boierilor ca şi stăpânitori ai satelor, a unor fenomene naturale sau a necesităţii arondării teritoriale, acestea au dispărut de pe firmamentul moşiei comunei Boţeşti. Printre acestea se numără satul Porcisani, o aşezare care datează din neolitic.
Satul Porcisani este atestat documentar încă din anul 1421 numele sau fiind legat de un anume Iachim Porcisanu pomenit în uricul lui Alexandru cel Bun, însă prin legea de organizare administrative a teritoriului ţării din 16 februarie 1968, satul Porcisani se contopeşte cu satul Boţeşti, după o existenţă de aproape 600 de ani.
La nord de satul Porcisani se află Schitul Porcisani, subordonat Episcopiei Romanului, despre care se pomeneşte încă din anul 1834 într-un document al administraţiei din acele timpuri. Înfiinţat de călugării din timpul domniilor fanariote, Schitul Porcisani a fost desfiinţat în anul 1864 în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
De asemenea se mai pomeneşte despre silistele (vetrele fostelor sate) azi dispărute: Mîndreşti, Taoşti, Todireşti, Ghibarţ, Vlaicani, Lieşti, Bodescu, Blageşti, Fascani, Mantasti şi Sapisa.
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Creşterea animalelor
Piscicultură
Viticultură
Pomicultură
Activitati economice principale:
Agricultură
Comerţ
Obiective turistice:
Biserica "Sfântul Nicolae" - construită în secolul XVIII, monument istoric din satul Gugeşti
Evenimente locale:
Hramul bisericilor "Sfântul Nicolae", "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", "Sfinţii Ierarhi Mihail şi Gavril"
Ziua satului - 21 mai
Anul Nou şi Crăciunul
Facilitati oferite investitorilor:
Terenuri agricole pentru arendare
Terenuri cu vegetaţie forestieră
Acumulări pentru piscicultură şi agrement
Terenuri forestiere
Forţă de muncă
Spaţii pentru închiriere
Proiecte de investitii:
Invesţii realizate
- Amenajare poduri şi podeţe în localitaţile Boţeşti şi Gugeşti;
De asemenea amintim şi lucrările de investiţii ce urmează a fi încheiate şi care se vor derula cu termene viitoare, şi anume:
- Alimentare cu apă în localitatatea Boţeşti, comuna Boţeşti, judeţul Vaslui - procent de execuţie 85%;
- Extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi înfiinţare sistem de canalizare şi epurare ape uzate, reabilitare cămine culturale, construire after school şi dotarea cu utilaje a serviciului public de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi, comuna Boţeşti, judeţul Vaslui - procent de execuţie 25%.
- Stadion comunal în sat Boţeşti